﻿Lung e drumul prin precepte...

Aflăm din ziare că la Brașov cu începere dela 15 Februarie, funcționează o școală țărănească organizată de către societatea culturală "Astra".
Cursurile aceste școli vor ține o lună de zile, adică dela 15 Februarie la 15 Martie și se predau următoarele materii: istorie, română, geografie, agricultură, pomicultură, medicină veterinară, igienă și medicină, creșterea vitelor, asociații țărănești și cooperație, contabilitate, morala creștină, școala și biserică, secte religioase, cartea și biblioteca, plante medicinale etc.
Fiecare lecție e însoțită de o exemplificare practică.
Cursiștii sunt oameni gospodari, știutori de carte și binevăzuți în comună - ce pot fi de ajutor în opera de culturalizare. Țăranii sunt entuziasmați de această școală, de unde vor pleca cu multe cunoștințe noui și folositoare (Din rubrica faptelor diverse a ziarului "Curentul", dela 26-II-934).
Asemenea exemple de înățător idealism suntem obișnuiți a le afla mai mult dela străini decât dela noi, deaceea ne surprind și-și atrag comentarii.
Analfabetismul și scepticismul încăpățânat față de adevărurile științifice, ale săteanului nostru, îl țin într'o stare de veșnică imobilitate ce dăunează progresul și adaptarea la nouile forme și condiții de viață. 
D-l prof. R. Motru identifică psihlogia satului cu cea a unui cimitir, unde sălășluesc cele mai nobile virtuți de viață, cele mai promițătoare ispite de progres. Cei ce și-au însușit observațiunile D-lui R. Motru, D. Gusty, A. Culea sau ale altor cercetători ai vieții sătești vor interpreta șo țărănească dela Brașov ca una din cele mai practice măsuri pentru trezirea la lumină și punera în valoare a potențialului de virtuți ce zace în subsolul sufletesc al satelor. 
Seva din tulpina vânjoasă a poporului nostru rural trebue făcută să circule, prin a-i da ceeace-i lipsește: cultură.